Știință

Cronologia evenimentelor de extincție în masă pe Pământ

Cinci evenimente de extincție în masă au avut loc pe Pământ în timpurile preistorice, exterminând speciile în număr mare iar uneori aproape în totalitate.
Împărtășește articolul cu prietenii tăi

Cronologia evenimentelor de extinctie in masa pe Pamant

Dintre numeroasele evenimente misterioase și inexplicabile care s-au întâmplat pe Pământ de-a lungul a milioane de ani, extincțiile în masă sunt poate cele mai fascinante.

Extincțiile în masă implică pierderea monumentală a speciilor de plante și animale într-un timp extrem de scurt.

Aceste evenimente transformă planeta într-un mediu prosper pentru schimbări evolutive pe măsură ce speciile noi se dezvoltă pentru a ocupa locurile celor pierdute.

Oamenii de știință au descoperit cel puțin cinci extincții în masă de-a lungul istoriei, când s-au pierdut între 50% și 75% din speciile existente atunci pe pământ. Nenumărate întrebări rămân fără răspuns despre cum și de ce au avut loc aceste evenimente.

Mai jos găsiți informațiile pe care experții le-au adunat până acum.

Perioadele de extincție în masă

Extincția din Ordovician – Silurian

În urmă cu aproximativ 439 de milioane de ani, 86% din viața de pe Pământ a fost ștersă complet. Oamenii de știință cred că două evenimente majore au avut ca rezultat această extincție masivă: glaciația și scăderea nivelului mării.

Unele teorii sugerează că Pământul a fost acoperit într-o cantitate atât de vastă de plante încât au eliminat prea mult dioxid de carbon din aer, care a redus drastic temperatura. Scăderea nivelului mării a fost posibil un rezultat al formării lanțului montan Appalachian.

Majoritatea viețuitoarelor din această perioadă trăiau în ocean. Trilobiții, brachiopodii și graptolitele au murit în număr mare, dar interesant, acest lucru nu a dus la schimbări majore a speciilor care au apărut în perioada următoare.

Extincția Devoniană târzie

Estimările propun că aproximativ 75% din specii s-au dispărut în urmă cu aproximativ 364 de milioane de ani. Informațiile nu sunt clare cu privire la extincția din Devonianul târziu, mai exact nu se știe dacă a fost provocată de un singur eveniment major sau dacă s-a răspândit pe sute de mii de ani.

Trilobiții, care au supraviețuit extincției ordovico-siluriene datorită exoscheletelor lor dure, au fost aproape exterminați în timpul acestei extincții. Se crede că plantele terestre uriașe sunt responsabile, deoarece rădăcinile lor adânci au eliberat nutrienți în oceane.

Apele bogate în nutrienți au avut ca rezultat o explozie de alge care au epuizat mările de oxigen și, prin urmare, viața animalelor. Cenușa vulcanică este considerată a fi și ea responsabilă pentru răcirea temperaturilor pe pământ, exterminând paianjenii și creaturi de tip scorpion care dominau pământul pe atunci.

Un văr amfibian îndepărtat, elpistostegalieni, s-a aventurat și pe pământ, dar în timp a dispărut complet. După această extincție vertebratele nu au mai pășit pe pământ pentru aproximativ 10 milioane de ani, când strămoșul toturor animalelor din ziua de astăzi, ictiostegalienii a migrat pe uscat.

Dacă extincția Devonianului nu ar fi avut loc niciodată, oamenii nu ar mai exista în ziua de azi.

Extincția din Permian – Triasic

Această extincție în masă, care a avut loc în urmă cu 251 de milioane de ani, și este considerată cea mai mare toată istoria vieții pe pământ, deoarece aproximativ 96% din specii au fost distruse complet.

Speciile antice de corali au disparut complet.

Marea Moarte” a fost cauzată de o erupție vulcanică enormă care a umplut aerul cu dioxid de carbon, alimentând diferite tipuri de bacterii care au început să emită cantități mari de metan. Pământul s-a încălzit rapid, iar oceanele au devenit acide.

Toate viețuitoarele din ziua de astăzi provin din aceste 4% de specii care au supraviețuit. După acest eveniment, viața marină a dezvoltat o complexitate care nu a mai fost văzută până atunci, astfel au apărut specii noi precum melci, arici de mare și crabi.

Extincția din Triasic-Jurasic

Extincția triasico-jurasică a avut loc între 199 milioane și 214 milioane de ani în urmă și ca în cazul altor extincții în masă, se crede că au existat mai multe faze ale extincției speciilor.

Vina a fost pusă pe impactul unui asteroid, schimbările climatice și erupțiile vulcanice. În partea de început a acestei ere, mamiferele au depășit dinozaurii, iar până la sfârșit, strămoșii dinozaurilor (arhosaurii) au domnit suprafața pământului.

Această extincție a stabilit calea care a permis evoluția dinozaurilor care au dominat pământul timp de 135 de milioane de ani.

Extinctia din Cretacic – Paleogen

Poate cea mai cunoscută extincție dintre toate este aceasta. La sfârșitul Cretacicului-Paleogenului a adus la extincția dinozaurilor.

Fiind cauzată de o combinație de evenimente, activitatea vulcanică mărită, impactul cu un asteroid și schimbările climatice au dus la extincția a peste 76% din viață pe pământ acum 65 de milioane de ani. Această perioadă de extincție a permis evoluția mamiferelor pe uscat și a rechinilor în mare.

Noi suntem următori?

O dezbatere aprinsă în comunitatea științifică este dacă pământul se îndreaptă sau nu către o altă extincție în masă. În prezent, lumea este în epoca Holocenului, plantele și animalele mor într-un ritm anormal de rapid, iar viața așa cum știm ar putea fi în pericol. De data aceasta, însă, cauza nu este activitatea vulcanică și nici impactul asteroizilor.

Activitatea umană declanșează o schimbare a climatului global, care a dus la extincția speciilor între 10 până la 100 de ori mai rapid decât în mod normal. Este foarte probabil să ne îndreptăm către a șasea extincție în masă.

Cronologia evenimentelor de extinctie in masa pe Pamant

Author

Libera exprimare.

Write A Comment